Imperativul în limba engleză exprimă un ordin, un îndemn puternic, și are forme doar pentru persoana a II-a singular și plural, afirmativ și negativ:
Afirmativ: Go there! Shut up!
Negativ: Don’t speak! Don’t go there!
OBSERVAȚII:
- La celelalte persoane se folosește verbul let pentru a crea construcții echivalente: Let’s go! Let him go!
- Pentru întărirea imperativului, se folosește verbul do: Do come in!
nu gasesc ce trb
mda
Cum dă un şef un ordin, fără rugăminţi şi politeţe? Cum îl dă în scris, unde intonaţiile nu se pot reda? Cum se scrie o propoziţie ordin pentru a nu se confunda cu o propoziţie informativă, interogativă, exclamativă sau o rugăminte? Numai semnul exclamării este confundabil. Desigir că ei între ei au învăţat expresii fixe, dar în dicţionare nu pot fi redate (nu sunt). Ei nu au reguli precise? Sau în engleză excepţiile domină regula (care de fapt nu este)?
Nu sunt sigur că înțeleg ce anume vreți… Ce reguli precise? Despre cum se scrie o propoziție ordin? Se scrie ca oricare alta, cu semnul exclamării. Sensul ei se deduce din context, că nu există comunicare altfel. Iar aici nu discutăm altceva în afară de gramatică, nu semantică, pragmatică, analiza discursului sau altele…